Nu a fost atât de cald pe cât ne-am imaginat, însă nu asta a contat. Ci căldura cu care oamenii ne-au
tratat.
Cu toate astea, n-au lipsit din bagajul nostru pantalonii scurți, tricourile și nici clasicul cardigan pe care
trebuie să-l iei cu tine în caz că seara se face acea răcoare despre care toată lumea vorbește.
În ceea ce privește transportul și cazarea, am ales un zbor cu escala, la Milano, atât la dus cât și la întors și ne-am cazat la o căsuță cochetă din Adeje (Adeje Paradise Apartments) cu vedere la Oceanul Atlantic. După ce ne-am lăsat bagajele
și fiecare a pus stăpânire pe câte un pat (am fost 6 persoane) am ieșit să respirăm un pic din aerul de
lângă ocean și să mai adăugăm în colecția noastră încă un apus.
A doua zi, am pornit spre El Teide, cu mașina pe care am închiriat-o. Ne-am hotărât să mergem prima
data acolo pentru că nu era vreme de plajă. Așa că în loc să stăm pe terasa casei, am hotărât să luam
pulsul unui vulcan încă activ.
Drumul este superb, întortocheat și fără nicio groapă. Ca să urci până în vârful vulcanului ai nevoie de
programare, nu am știut acest lucru așa că am urcat doar cu telecabina până la 3,700m altitudine. Să fim
un pic cu capul în nori și la propriu. Din vârful vulcanului ieșea timid un fir de fum, însă nu ne-am
îngrijorat. Am aflat ulterior că ultima erupție a avut loc prin anul 1909.
Obiectivul numărul doi a fost satul Masca și stâncile Los Gigantes. Masca este un loc retras, însă plin de viață.
Acolo am avut șansa de a gusta dulceața de cactus, care este delicioasă. Atât de bună încât am
cumpărat câteva borcane.
Trebuie neapărat să ajungeți în acest sătuc care găzduiește aproximativ 90 de locuitori și care se află la
o altitudine de 650m în munții Macizo de Teno.
După ce ne-am hidratat cu câteva pahare de bere, am luat la pas micul sătuc și am fotografiat tot ce ne-a
ieșit în cale.
Această mică excursie ne-a încântat privirile, însă ne-a trezit senzația de foame, pe care am potolit-o cu
câteva feluri tradiționale. Am luat masa într-un mic restaurant din Masca, de unde am achiziționat și
dulceața dar și câteva vederi handmade.
Plajă nu prea am făcut, însă am poposit câteva ore pe plaja Las Teresitas situată în apropierea Santa Cruz
de Tenerife. De obicei pe plajele din Tenerife nisipul este negru, însă pentru această plajă a fost adus
nisip din Sahara.
După ce ne-am luat porția de vitamina D, am plecat către cel mai vechi și cel mai mare exemplar viu de
Dracaena draco sau copacul dragonului. Cei de acolo spun că vârsta lui este de vreo 1.000 de ani, însă
aceasta informație nu este 100% sigură.
Și aici merită să luați la pas micul sătuc, Icod de los Vinos, mie mi-au ieșit niște poze foarte frumoase, în
timp ce mă plimbam pe străduțele înguste, dar pline de culoare.
Ca să încheiem vacanța așa cum se cuvine, am poposit la Varadero Viejo unde am mâncat o delicioasă paella și am
băut cea mai bună sangria.